Recenzie „Scenariul 4. Cal invizibil – 5 secunde” de Simona Vitizov

de Adriana Ionescu | iul. 12, 2022 | Beletristică, Dragoste, Recenzii cărți

Bună cartea, cititori, oriunde v-aţi afla!

SCENARIILE DIN MINTEA NOASTRĂ

Cu toţii facem scenarii în cap înaintea unui eveniment. Ne pregătim, anticipăm, ajungem în momentul respectiv şi vedem, de fapt, că lucrurile nu s-au întâmplat aşa cum le-am construit noi în imaginar. Unii numim acest lucru anticipare. Alţii, fabulări. Depinde de cât de creativi suntem în aceasta direcţie fiecare, nu? Aşa este şi cu cărţile pe care le citim. Nu pornim de la un scenariu şi vedem ce iese…

PLANURI PENTRU FERICIRE

„Dacă respect planul şi îmi fac amintiri frumoase, o să fiu fericită.” ( pag. 9 )

E ceea ce îşi impune sau crede personajul principal, Natalia. O „Făt-Frumoasă” care analizează şi întoarce pe toate părţile întrebări pe care ni le adresăm mulţi dintre noi: „ce am făcut eu greşit?”, ” cum pot fi fericit? Care a obosit după atâtea războaie interioare cu sinele.” Alege acum să fii fericită.” ( pag. 15 )

Asta ar trebui să facem cu toţii. Întotdeauna am simţit că un om fericit va simţi nevoia să dea din fericirea lui şi altora. Dar trebui să alegem ceea ce ne face pe noi să fim fericiţi. Nu pe ceilalţi. EU să conteze. Nu EI. Acest lucru îl realizează Natalia: că a încercat să-şi găsească fericrea prin ceilalţi în loc să se gândească la ea. Când devine conştientă de acest fapt, începe să-şi caute fericrea şi să şi-o însuşească.

FERICIREA ÎNCEPE CU NOI

La un curs de healing oferit cadou de o prietenă, Natalia îşi va găsi fericirea. Cititorul nu o va găsi pe a lui. Dar poate va începe căutarea proprie. Am parcurs paşii cursului ca şi cum aș fi fost acolo. O prietenă mi-a zis că va participa la un curs de yoga la mare. Am auzit de tabere de citit. Dar un curs de healing e atât de necesar multora dintre noi… Avem atâtea de vindecat… De iertat… De făcut pace… Aici, la acest curs, Natalia îl întalneşte pe Petru Pârvu. Şi tot aici începe şi cititul meu cu sufletul la gură al cărţii până la deznodământul poveştii care se înfiripă între cei doi.

O NATALIE ÎN FIECARE DINTRE NOI

Ne contopim cu Natalia, cu angoasele ei, cu frica ei de a fi fericită şi cu constanța ei de a-şi refuza dreptul la fericire. Sărim în sus de bucurie, ca mai apoi să cădem brusc în prăpastia disperării. Acestea sunt stările Nataliei şi totodată și ale noastre, uneori. Construită în 3 capitole: Depresia, Aventura şi Revolta, cartea îşi explică titlul spre sfârşit. Nu ştiu cum îl vor înţelege alţii. Eu am aşa o bătălie a cititorului pe care o port până ajung să înţeleg de ce a ales autorul titlul respectiv dintre mii de cuvinte… Eu l-am perceput astfel: sunt persoane dispuse să construiască scenarii, cu toţii așteptăm un înger salvator sau un ajutor de la divinitate care vine câteodată pe un cal invizibil (imaginaţi-vă că zâmbesc înţelegător). Şi că, uneori, sunt suficiente 5 secunde să schimbi ceva; din bine în rău sau din rău în bine.

FIŢI FERICIŢI

Am descoperit în „Scenariul 4. Cal invizibil – 5 secunde” o carte de citit pe îndelete. Ca o rugăciune. Ca o împăcare cu tine. Cu fragmente la care revii şi pe care încerci să le reţii, nu pentru că au sunat bine, ci pentru că le consideri că pot face parte dintr-o viitoare gândire sănătoasă. Abia după câteva întoarceri la copertă am descoperit „către fericire” ca şi când drumul acesta e ascuns cumva şi nu îl putem vedea de la inceput…

Căutaţi să fiţi fericiţi!

Multumesc, Booknation!

 

Despre schimbare...

„Oamenii au puterea să schimbe orice într-o clipă. Resursele de care avem nevoie să ne transformăm visurile în realitate sunt în noi și așteaptă ziua în care ne vom trezi și ne vom cere drepturile prin naștere.” – Tony Robbins

Am stat și am meditat foarte mult la noțiunea de „schimbare”, ce impact are aceasta asupra oamenilor și cum se produce? Dacă ar fi să împart schimbarea în două mari categorii, aș spune că schimbarea e de două feluri: aia bună și aia rea, evident. DEX zice că „schimbarea” este – „întorsătura care s-a produs la cineva sau la ceva spre ceva nou”, adică nu bun sau rău, ci nou.

Este interesant acest aspect, pentru că fiecare din noi în parte are percepția de bine sau de rău. Dar, cum spunea și Lazarev, ce putem defini noi ca „rău”, în plan energetic s-ar putea să fie „bun” și dă exemplul acela cu un om care și-a rupt piciorul cu o zi înainte de a avea un zbor foarte important, dar fiind în spital, l-a ratat și multe regrete l-au încercat. A aflat că avionul s-a prăbușit și toți oamenii au murit. Cumva, printr-o alchimizare, ceva „rău” ce i s-a întâmplat, a dus la ceva „bun” în termeni lumești. Și așa s-a produs schimbarea în omul acela. Numai el știe ce tip de schimbare s-a produs, dar ce e relevant și vreau să subliniez e durata necesară schimbării oamenilor.

De regulă, mulți spun că oamenii nu se schimbă, ca-n expresia „lupu-și schimbă părul, dar năravul ba”, alții afirmă că schimbarea se produce în timp, necesită timp și cât timp ți-a luat să dezvolți un comportament „rău”, tot atât ar lua să schimbi acel comportament într-unul „bun”. Dar, toate aceste gânduri m-au adus la două concluzii: oamenii se pot schimba, iar schimbarea nu trebuie să dureze, ci atunci când acea persoană a realizat și a crezut cu adevărat, schimbarea s-a produs instant. Revin la exemplul cu omul cu piciorul rupt. I-a luat ani de zile să realizeze că faptul că și-a rupt piciorul i-a salvat viața? Sau schimbarea în mintea și în celulele corpului lui s-a produs instant, fără măcar a analiza ceva sau a gândi? Pur și simplu, s-a întâmplat instant.

Și asta, mă duce la cel mai frumos și mai important exemplu, potrivit căruia, schimbarea, dorită și asumată, se produce instant. Și mi-am amintit de momentul în care, alături de Mântuitor pe cruce, se află de-a dreapta și de-a stânga lui, cei doi tâlhari. Și unul dintre ei, trece prin schimbarea asta instantă, de care vorbesc. A văzut situația în care se afla, a avut credință, și-a mărturisit păcatele desfășurate prin ochii lui de-a lungul întregii vieți, știind că o să moară, și a ales calea cea bună. Schimbarea s-a produs instant, de aceea îi și spune Mântuitorul că în ziua crucificării, vor fi amândoi în Rai.

Suntem făcuți a trăi împreună, a ne lega destine, a ne ajuta unii pe alții, dar dacă dorim să îi schimbăm pe cei din jurul nostru, după propriile percepții, după ce credem că e bine sau greșit, s-ar putea să nu ne convină adevărul. Și adevărul este că schimbarea unei persoane ține doar de ea însăși, iar dacă se întâmplă, se întâmplă instant. Fără a trebui să demonstreze ceva cuiva, nimănui. Încercând să-i schimbăm pe cei din jurul nostru după bunul plac, nu realizăm că transformă acea persoană într-o persoană lipsită de alegeri, într-o persoană constrânsă, căreia nu vom avea decât reproșuri de făcut, dacă „se abate de la tipar”.

Schimbarea nu se întâmplă nici în 10 ani sau 5 luni, nici atunci când batem din picioare, ca soțul să nu mai bea, copilul să nu mai fumeze și să ia 10 pe linie la școală, ca partenerul să te iubească sau să nu te mai înșele și așa mai departe. Dorința cu gânduri bune de altfel, de a schimba o persoană, „dorindu-i binele” este mascată de fapt de egoism și orgoliu, când ar trebui să fie marcată de susținere, respect și poate cel mai important și primordial lucru, iubire... pură, curată, adevărată.

Această iubire, mânată de dorința de a-l schimba pe cei la care ținem, trebuie să reziste, indiferent de rezultat. Dacă scade sau se diminuează, nu e decât o dragoste lumească, care, așa cum a venit, va și pleca și dorința de a-l schimba pe celălalt, nemaifiind din iubire, va fi datorată propriilor dorințe și așteptări, neîndeplinite, evident, dacă nu este conformă cu iubirea adevărată și necondiționată, care nu cere nimic în schimb. Și, pus în fața faptului împlinit, făcând acest exercițiu, că iubirea rămâne, indiferent dacă persoana pe care o dorim noi „să o schimbăm în binele nostru”, nu o face, iar iubirea rămâne la fel... ei bine, acest lucru devine Divin, energetic nu mai există posesivitate, egoism sau dorințe proprii, iar schimbarea... va apărea... instant.

Și mai este un aspect. Suntem stâpânii propriilor noatre vieți, iar atunci când în persoana de lângă noi vedem ceva ce nu ne convine, nu trebuie să uităm faptul că privim de fapt în oglindă, iar schimbarea pe care o dorim de la celalălalt, o dorim de fapt în noi înșine, fără a ne da seama, pentru că e adânc ascuns în subconștient. Făcând noi cele necesare, vom vedea rezultatele. Niciun om nu ne iese în cale fără un scop anume. Nu există coincidențe. Așa cum spunea nu știu cine, „Fii tu schimbarea” și toate celelalte vor urma de la sine. Având credință, schimbarea se va produce instant, cine știe, poate deja s-a și produs.